Zabrani ( Guttenbrunn)

In urma infringerii turcilor din anul 1716 si in baza pacii incheiate la Passovit din 1718, turcii fiind  alungati din Banat din cauza bataliilor, s-a simtit lipsa de populatie necesara la cultivarea paminturilor.

   Guvernantii din Viena, observind aceste lipsuri, in anul 1720, au luat masurile necesare pentru colonizarea partilor din Banat despopulate, aducind aici natiuni ca: germanii din sud din Alsacia, francezi, spanioli si italieni.

   Astfel in anul 1724 au fost colonizate 40-50 familii in actuala comuna Guttebnrunn,, care ajungind aici s-au stabilit in jurul unui izvor, unde au gasit apa potabila, dind totodata si denumirea asezarii lor dupa acest izvor/fintina buna/ Guttenbrunn.

   Acesti colonisti plecau din diferite tinuturi ale Germaniei si anume din Rheinpfalz, Schwarzwald, iar majoritate lor din Odenwald, care sosind aici s-au stabilit in actuala strada principala, care se afla mai aproape de fintina buna.

   Primul transport de 40-50 familii, numarau circa 200 de suflete si erau de religia romano-catolica. Din aceste familii au ramas descendenti ai familiilor: Bergmann, Schulz, Antes, Bangert, Pickert, Stokl, Franz, Zengraf, Schaffer, Furst, Bilger, Reimholz, Klug, Hardt, Schmidt, Schnell, Leib, Muller, Danius, Schorg, Schmale, Eckert, Lukhaup, Geiss, Maurer, Heldt, Sehl, Berg, Spiegel, Herrscha, Rupp, Wendlend, Jager.

   Acesti colonisti primeau cite 16 jughere de pamint arabil si unelte necesare pentru casa si gospodaresti pentru cultivarea pamintului.

   Colonistii odata asezati aici, au luptat foarte mult contra maladiilor, provenite din multitudinea baltilor si mlastinilor aflate imprejurul asezamintelor lor.

   Dupa trecerea primelor greutati cit si dupa terminare construirii caselor, desecind mlastinile si paminturile innecate in apa, acesti colonisti s-au gindit la construirea unei biserici.

   In anul 1729, aveau deja un preot pe nume Ioan Benedictus Rosch. In anul 1737 s-a terminat de construit prima biserica.

   In anul 1741 a izbucnit intre colonisti epidemia de pestis, care a dus la moartea multor familii de colonisti.

   Cu incepere din anul 1741 au fost deja 280 de familii, in anul 1745 au fost 380 familii iar in anul 1748 s-au numarat deja 406 familii.

   Incepind din anul 1741 exista in comuna o scoala primara, primul invatator fiind Nicolae Antonius.

   In anul 1753 au sosit in comuna 1753 inca alte 25 de familii in anul 1764 inca 120 familii noi. In anul 1765, din cauza lipsei de spatiu, au plecat din comuna Guttenbrunn 120 de familii care s-au asezat in actuala comna Neudorf, infiintind acesta comuna.

   In acesti ani a aparut din nou pestisul care a produs multe victime din rindul colonistilor. In anul 1765 au murit in jur de 105 oameni iar in 1766 peste 219 locuitori, tot din acesta cauza.

   Locul de inmormintare din acea peroiada era in jurul bisericii, pentru care s-a incasat o taxa de 10 Florini pentru oamneni adulti si 4 Florini pentru copii.

   Recensamintul populatiei din 1777 a numarat deja 1500 de locuitori cu 222 case din care 175 locuitori care frecventau scoala.

   In acest timp colonistii germani din toate coloniile banatene au avut mult de suferit din cauza tiraniilor functionarilor administrativi. Au fost extreme de dese cazurile cind asanumitii functionari administrativi de la sine putere, au procedat la reimpartirea paminturilor. In anul 1782, fratii Nevery au obtinut de la fisc dreptul de a incasa pe seasma lor darile de stat in comuna Guttenbrunn iar din cauza ca nu au depus pretul de cumparare, au pierdut acest drept.

   In anul 1776 sub dominatia lui Iosif al II-lea, paminturile au fost din nou masurate si impartite astfel ca s-au facut 5-8 sesii intregi, care au constat din 24 jughere arabile, 6 jughere finet si 3 jughere din pasune, 171 de jumatati de sesii constind din 12 jughere arabile, 4 jughere finet si 2 jughere pasune, 88 sferturi de sesii, constind din 6 jughere arabile, 3 jughere finet, si 1 jughar pasune, 1 optime de sesie compusa din 3 jughere arabile, 2 jughere finet si 1 jugher pasune. Aceasta noua impartire a dat prilejul necesar la dezvoltare economica a comunei Guttenbrunn. Tot in acesta perioada s-au plantat vii in zona, veniturile obtinute din aceste vii au fost veniturile principale ale populatiei, in special a acestora cu proprietati mai mici, dat fiind ca vinurile au fost platite bine. Parcele de vii nu aveau o intindere mai mare de 400-800 stinjeni patrati. Tot in acesta perioada au fost inmultite prunistele in mod considerabil.

   In anul 1790 a fost construita circiuma mare a comunei pina in anul 1812, cind a fost reedificata si marita asa cum exista astazi.

   In pivnitele mari ale acestei circiumi au fost pastrate zecimile de vin platite statului de fiecare producator de vin. Paza si administratrea acestui vin au fost incredintate unui jude de vin. Podul circiumei a fost destinat pentru inmagazinare simbriei in natura a functionarilor si angajatilor comunei, astfel ca nu de rare ori s-a intimplat ca in acest pod au fost inmagazinate 500 maji metrice griu, etc.

   In anul 1793 familia Danius a construit linga comuna o moara cu apa, care dupa scurt timp a fost demolata, nefind in acest loc apa suficienta pentru functionare morii.

   In anul 1793 comuna Guttenbrunn a fost obligata se verse in vistieria Timisorii 700 de Florini in scopul inzestrarii apararii, iar in 1787 s-au dat 350 Florini drept datorie patriotica pentru ajutarea patriei.

   Grindina cazuta in 24 iunie 1795 a nimicit intreaga recolta atit a paioaselor cit si a porumbului si a viilor.

   Anul 1812 a adus o devalorizare a banului astfel incit a pierdut 4/5 din valoarea avuta pina atunci.

   In anul 1814 si 1815 s-a construit digul intre comuna veche si cea noua/ la actuala moara Hanes/, unde pina atunci era o balta mare care s-a umplt an de an cu apa de la ploi, astfel incit pe acest drum nu se mai putea circula, in mare parte din timpul anului, iar locuitorii din comuna au fost nevoiti a face o ocolire mare spre a ajunge la holdele lor, sau cu graunte pe drumul Aradului. Digul a avut o inaltime de 3 metri si o latime de 7 metri. Era un lucru enorm realizat de locuitori in acest an. Conducerea lucrarii a fost realizata de primarul Ioan Danius.

   In anul 1818 s-a executat o alta lucrare de ridicare a unui dig de circulatie in strada “Langgasse” din comuna noua. Astfel  problema cea mai grea a circulatiei prin comuna era rezolvata prin lucrarile executate de populatie in prestatie benevola.

   Erau ani inbelsugati si roditori. Anul 1824 a fost un an roditor, in special prunistele si celelalte poame aveau o recolta record insa in momentul culegerii recoltei a venit o ploaie torentila care a impiedicat caratul recoltei. In astfel de conditii, locuitorii comunei sub conducerea primarului Ioan Lukhaup au hotarit construirea digului asa numit “Ioachwiesendamm” care avea scopul de a  impiedica inundarea unei parti din hotar si drum.

   In anul 1824 s-a infiintat in comuna societatea de tir / Shcutzenkorps / in care au fost acceptati doar agricultorii. Membrii activi purtau imbracaminte neagra iar pe cap aveau o palarie cu o pana infipta, imbracaminte care o purtau la toate festivitatile comunei.

   In anii 1831, 1832 a izbucnit holera asiatica care a bintuit pina in anul 1835, avind foarte multe victime, chiar si familii intregi au fost decimate, golidu-se casele lor.

   In anul 1846 in urma unui incendiu au fost nimicite 21 de case taranesti impreuna cu recolta lor. Pagubele au fost evaluate la 60.000 Florini. Tot in acest an din cauza caldurii  a pocnit clopotul mare al bisericii, a carui reparatie a costat 300 Florini. Tot atunci a sosit in comuna 2 invatatori cu obligatia de a invata copiii limba magiara in scoala. In urmatorii ani s-a reintrodus limba germana pina in anul 1890 cind s-a trecut pe limba maghiara in scoli.

   In anul 1846 casa parohiala a facut o numaratoare a caselor, ajungindu-se la nr. 342. Tot in acest an agricultorii primesc carte funduara pe pamintul aflat in proprietatea lor.

   In anul 1847 au fost infiintate primele bresle in comuna si anume una pentru meseriile usoare iar alta pentru cele grele. Primul presedinte al acestor bresle a fost Petru Layer. Aceste bresle aveau dreptul de a lucra independent la lucrarile privitoare le primirea ucenicilor, la eliberarea cartilor de calfa si de mester. Pentru a obtine o carte de mester, candidatul trebuia sa faca o lucrare din meseria sa pentru a se califica ca mester. La calfe se eliberau asa numitele carti de colportaj cu care se putea deplasa in alte centre chiar si alte tari.

   Din lista impozitelor de stat se poate constata ca, comuna Guttenbrunn a platit in numerar in anul 1814, drept contributii, suma de 1860 Florini si 953 Florini 37 Cr. Comestical / imp / in moneda de metal. In afara de aceste sume s-au mai platit si impozite in natura si anume cereale care s-au varsat in magaziile de cereale judetene.

   O alta lista de impozite din anul 1847 dovedeste plata sumei de 4460 Florini plus diferite cantitati de cereale in natura.

   In anul 1848, anul revolutiilor in care populatiile diferitelor tari s-au rasculat, luptind pentru libertatea personala si pentru a se lepada de jugul purtat pina atunci, impus de domni, astfel incit pamintul lucrat de ei nu era proprietatea lor si depindeau de stapin. Plugarii din comuna Guttenbrunn au fost obligati a munci pe paminturile stapinilor si a statului din comuna Alios, fiind supravegheati si maltratati de asanumitii persecutori, acestia fiind cunoscuti ca  foarte brutali. Taranii puteau schimba domiciliul doar cu aprobarea stapinului si tot de consimtamintul acestuia aveau nervoie si la incheierea casatoriilor.

   In afara acestor munci prestate in natura, locuitorii aveau obligatia de a da zecimile la magaziile erariale din Alius, iar din productia de vin zecimile au fost predate contelui Zselinsky din comuna Neudotf. Desi locuitorii comunei Guttenbrunn au rascumparat o parte din aceste servituti, in anul 1848 au fost scutiti complect de restul de obligatii, la fel ca intreaga populatie a Banatului.

   Lupta magiarilor impotriva austriecilor cuprinzind intreg teritoriu Banatului, comuna Guttenbrunn  fiind la o distanta nu prea mare de Siria, unde s-au dat lupte decisive, a avut de suferit, necesitind a pune la dispozitia armatelor diferite lucruri si servicii.

    In ziua de 4 mai 1849 a izbucnit un incendiu in Overgasse care extinzindu-se pina in Unergasse a incinerat 53 de case de locuit inpreuna cu grajdurile acestora, dezastrul luind proportii si datorita secetei mari, a lipsei de apa, cit si a a faptului ca acoperisurile erau din paie trestie si sindrila, deci materiale prime inflamabile. Un caz interesant a fost ca locuitorul Iacob Zimmer a oferit intreaga cantitate de vin aflat in pivnita lui pentru stingerea incendiului. Folosindu-se vinul pus la dispazitie de acesta focul a putut fi localizat.

   Pina in anul 1850, comuna a fost obligate a da 4 saoldati care au sefvit timp de 10 ani ca activi si 2 ani ca rezervisti.

   In anul 1852 in acesta comuna s-a nascut marele poet si profet al neamului german din Banat cu numele de Adam Muller Guttenbrunn.

   In anul 1952 a luat fiinta masa orfonala comunala care a functionat pina in ,omentul alipirii comunei la Statul Roman. In acest an s-a cumparat o casa care avea destinatia de locuinta notariala.

    In urmatorii ani s-au facut mari progrese in directia diferitelor meserii, datorita vizitelor frecvente a oamenilor care cutreierasera Austria, Germania, Elvetia, si aduceau noutati in legatura cu diferite meserii, construindu-se pluguri de fier, grape de fier si in general s-au imbunatatit uneltele pentru lucrarea pamintului. Primele pluguri si grape au fost realizate de Petru Vaim.

   In anul 1854 a fost o serie de ploi abundete si inundatii.

   In anul 1856 a fost construita o circiuma in locul unde actualmentet sunt cladirile Asociatiei de pasunat, unde era o sala de dans pentru tineretul adult care se numea “Crucea Alba”.

    Anul 1858 are insemnatatea in aceea ca s-au executat lucrari de regulare a cursului Muresului, in scopul impiedicarii saplarii pamintului.

   In anul 1860 s-a cladit o magazine pentru pastrarea simbriilor in natura a functionarilor si a angajatilor comunali. Notarul primea 2400 kg. griu, inv. director 2400 kg griu, iar invatatorul 1300 kg.

   Anii 1860,1861,1862 au fost ani inbelsugati.

   Din cauza secetei din toamna anului 1862, anul 1863 a fost un an catastrofal, putindu-se spune fara nici o recolata.Porumbul si griul a fost importat din Rominia, unde pe atunci era o recolta buna. Griul a crescut de la 10 la 18 Florini pentru 100 kg.

   Anul 1864 a fost cu o recolta buna, astfel ca griul s-a vindut la tirgul din Lipova cu 3-4 Florini la 100 de kg.

   In 14 septembrie 1866 a izbucnit un incendiu pe patrea stinga a strazii principale, nimicind citeva case si ajungind la biserica datorite acoperisului din sindrila, acesta a ars complect. La fel a ars si casa parohiala, parohul reusind sa salveze arhiva in ultimul moment. In urma distrugerii bisericii populatia a luat masuri de stirngere a fondurilor  necesare zidirrii unei noi biserici. S-au cumparat citeva mori de apa a caror venituri s-au varsat la fondul bisericii. Valoarea total a recostruirii bisericii s-a ridicat la 60.000 Florini, din care 10.000 Florini au fost primiti din patrea satatului, 2.000 Florini de la Episcopie iar restul de 48.000 Florini s-au incasat de la locuitorii comunei in anii 1869, 1870, 1871 si 1872. Arhitectul care s-a ocupat de biserica a fost Brandeis. In anul 1872 s-au cumparat clopotele, astfel ca acesta a fost anul in care s-a sfintit biserica cea noua, care a ajuns sa fie podoaba comunei Guttenbrunn si totodata prin marimea si frrumusetea ei , este una dintre cele mai grandioase cladiri bisericesti din Banat.

   In anul 1868 in comuna functioneaza oficiul postal. Tot in acest an s-a zidit si o moara de vint de catre Gheorghe Bangert.

   In anul 1869 farmacistul Gheorghe Reimholz a infiintat prima farmacie.

   In anii 1870-1880 s-au facut diferite lucrari de imbunatatire a drumurilor si strazilor etc.     In anul 1878, comuna a fost obligata la diferite servicii pentru razboiul din Bosnia, astfel ca 4 trasuri pline au plecat din comuna in data de 12 august 1878 si s-au intors la 30 septembrie 1878. In anul 1879 comerciantul Danius a schimbat casa sa de linga biserica / actuala primarie / cu o casa de pe strada Lipovei, astfel ca toate serviciile comunale au fost centralizate in noua primarie.

   In anul 1879 ia fiinta Reuniunea pompierilor voluntari.

   In anul 1880 s-a adus in comuna prima masina pentru treieratul paioaselor.

   In anul 1881 s-a infiintat prima Cooperativa de economie si credit cu un capital actionar de 25.000 Florini. In 1894 acesta Cooperativa a fost trasnformata in casa poporala s.p.a. cu un capital societar de 100.000 Florini.

   In decusrul iernii 1885 datorita unei insecte, intreaga recolta de vin a fost nimicita si astfel veniturile principale ale populatiei au fost reduse considerabil.

   In anii 1888-1894, pomii fructiferi au fost nimiciti de o paduche de padure, iar prunistele au suferit cea mai mare paguba.

   In anul 1889 a fost infiintata prima casa de pastrare cu un capital de 100.000 Florini de Adam Lukhaup si condusa de acesta pina in anul 1911.

   In anul 1890 s-a achizitionat “Uberland” cu 800 jughere arabile. Tot in acest an au fost introduce plugurile de fier in locul celor de lemn, iar in scoli limba oficiala a fost limba maghiara. In acest an se infiinteaza Reuniunea Agricultorilor.

   In anul 1892 s-a cladit scoala de catre maestrul I. Muller din Guttenbrunn. Cladirea in mediu rural este monumentala avind in subsol locuinta servitorului scolar, sala de adunare si remiza pompierilor voluntari, la parter cite doua sali de invatamint mari iar linga ele locuinta invatatorului constind in 3 camere mari, bucatarie si camara, la etaj la fel, cit si o sala de sedinte. Materilalul pentru construirea cladirii a fost donat de populatie cit si toate carausiile si transporturile acestora, exact ca la construirea bisericii. Lucrarile propriuzise au costat 13.000 Florini.

   In anii 1896-1899, cel mai important luncru a fost construlirea liniei de cale ferata de interes local de la Timisoara la Lipova si Radna cu o investitie de 2.460.000 Coroane, la care comuna a contribuit cu 42.000 Coroane. In anul 1897 locuitorii comunei au construit drumul spre gara.

   In 13 iunie 1897 au fost inundate 400 jughere de pamint arabil de Mures, distrugind intreaga recolta.

   In anul 1898 s-a infiintat Cooperativa de credit care mai tirziu s-a afiliat cu Centrala Cooperativa din Cluj si a functionat pina in anul 1972.

   In anul 1899 s-a infiintat Reuniunea de inmormintare.

   In anul 1900 ia fiinta Reuniunea Judeteana a agricultorilor.

   Anii 1905-1914 s-au evidentiat printr-o recolta buna, urmind o dezvoltare nemaiintilnita pina atunci.. Au avut avantaje toate ramurile de ocupatiune a locuitorilor ca agricultori, meseriasi si comercianti. Timpul a fost favorabil comunei pentru a se ridica intr-o situatie materiala excelenta.

   Incepind cu anul 1905 s-a renuntat la cultivarea obligatorie a  paminturilor cu rotatie si s-a dat libertate proprietarilor de a insaminta paminturile lor cu plantatiile dorite de acestia .

   In anul 1911 locuitorul acestei commune Petru Hames a cladit si instalat o moara sistematica la drumul Timisorii cu o capacitate zilnica de 25.000 kg. griu si 3.000 kg. urluitura. Aceasta moara in urma diferitelor dificultati a fost demontata in 1935. In afara de acesta moara mai exista in interiorul comunei 2 mori taranesti : Hames Nicolae, si Lidolt Stefan si o moara de apa pe riul Muhlgraben, aceasta din urma insa numai pentru urluit avind o capacitate redusa.

   In anul 1913 se reinfiinteaza Reuniunea de Tir care in urma neintelegerii dintre menbrii a fost desfiintata in anul 1901. Noua reuniune sub comanda lui Lukhsup Petru   avea menirea de a continua executiile de minuirea armelor din partea celor demobilizati. A functionat pina la izbucnirea razboiului mondial , in 18 iulie 1914. In cadrul acestui razboi comuna Guttenbrunn a pierdut pe cimpul de lupta peste 100 locuitori, primul pentru care a sosit vestea proasta a fost Ioan Pawelka. In memoria celor cazuti in lupta, in fata scolii primare confesionale s-a ridicat in anul 1924 un soclu pe care au fost inscrise numele celor cazuti la datorie.

   In anul 1911 s-a infiinat Corul Barbatesc.

   In decembrie 1918, la sfirsitul Razoiului Mondial s-a infiintat sub conducerea lui Petru Pukhaup, sfatul national care a avut indatorirea de a pastra ordinea si linistea in comuna, precum si de a apara vautiile publice si particulare. Acest sfat a functionat pina la venirea erei romane.

   De la inceputul lunii decembrie 1918 pina in aprilie 1919, comuna Guttenbrunn  a fost ocupata de trupele sirbesti care apoi au fost schimbati de trupele coloniale negre din armata franceza.

   In baza pacii incheiate la Trianon, comuna Guttenbrunn impreuna cu o mare parte din Banat, a fost incorporata in Statul Roman.

   In anul 1921 cu mare fast a fost sarbatorit un mare poet profet al natiunii germane din Banat, Adam Muller Guttenbrunn care s-a nascut in acesta comuna.

   In anul 1923 s-au cumparat 5 clopote la biserica romano-catolica, cu o valoare totala de 280.000 Lei.

   In septembrie 1924 a avut loc jubileul de 200 ani de la colonizare acestei comune. La festivitatile aranjate au participat o multime de oameni din intreg Banatul cit si din Germania.

   In anul 1924 a fost pensionat notarul acestei commune I. Geiss care peste doua decenii a condus agendele acestei comune.  Predecesorul lui a fost dl. Petrovici, iar in anul 1925 a fost numit ca notar Victor Miatovici, care de atunci si pina azi conduce comuna.

   In anul 1925 in cadrul lucrarilor de reforma agrara si comuna Guttenbrunn a fost improprietarita cu o padure comunala din hotarul comunei Lipova, avind intindere de 1128 jughere, 319 stj. part.. Pentru acesta padure comuna a fost debitata cu suma de 2.646.232 drept pretul solului si materialului lemons si cu suma de 128.340, in total deci cu suma de 2.744.572 – care suma a fost achitata  in anul financiar 1930/40 din contributia locuitorilor.

   In 1 ianuarie 1926 comuna Guttenbrunn a fost dezlipitat de judetul Timis si a fost alipita judetului Arad.

   In anul 1927 Reuniunea agricultorilor a cumparat casa cu no. 256 pentru scopurile reuniunii. Tot in acest an Banca populara si Cooperativa de credit au fuzionat cu Casa de pastrare civila din Arad, care apoi in 1929 a intrat in Banca Centrala din Timisoara, numindu-se Bancile Unite din Timisoara.

   In anul 1927 s-a terminat constructia cladirii de la no. 99 in care in afara de gradinita de copii se gasesc 4 locuinte si anume: locuinta medicului veterinar comunal, locuinta subnotarului comunal, locuinta conducatorului gradinitei de copii si oficiul P.T.T. cu locuinta sefului acestui oficiu, cladirea fiind cu etaj, situate in mijlocul comunei, vis-s-vis de biserica romano-catolica, este o podoaba.

   La 1 ianuarie 1930, comuna Zabrani, la cerera locuitorilor comunei a fost alipita de comuna Guttenbrunn. In decursul acestui an s-a zidit cladirea necesara pentru asezarea celor 2 cazane de fiert rachiu aflat in proprietatea comunei.

   In luna mai 1931, comuna Guttenbrunn a fost onorata de vizita excelentei sale Ministrul Agriculturii si Domeniilor Ionescu Sisesti si de domunl subsecretar de Stat Rudolf Brandsch.

   In decusrul anilor 1939, 1940 cu ocazia concentrarilor mai mari, comuna Guttenbrunn a avut mai multe incartiruiri de armata si din partea detasamentelor de lucru.

La fel au fost chemati sub drapel multi locuitiri. S-au dat un numar considerabil de cai si hamuri la rechizitie.

   In razboiul contra Bolsevismului care a inceput in 22 iunie 1941, si-au dat viata pe cimpul de lupta pentru patrie si civilizatia intregii Europe urmatorii luptatori din acesta comuna: 1. Hubertus Ioan, no.128, 2. Mergl Filip, no. 388, 3. Feerch Iacob, no.245, 4. Schaffer Matei, no.52, 6. Schulz Gheorghe, no.214. Invalizi lasati la vatra Incescu Petru, no.693.

  In anul 1934 s-a construit o scoala primara pentru copii acestei comune sub no. 705, acesta fiind un edificiu model.

   In anul 1940 s-a asezat piatra fundamentala pentru biserica ortodoxa romana si tot in acest an s-au sfintit crucile acestei biserici, care s-a ridicat si urmeaza a se termina cu acoperisul, tencuiala pe dinafara si zugravitul interior.

    Acestea de mai sus sunt intimplarile si evenimentele mai inseminate ale comunei Guttenbrunn de la infiintarea ei si pina astazi.

  Potențialul turistic al comunei este unul de excepție. Comuna Zăbrani a fost inclusă în categoria unităților teritorial - administrative cu o concentrare mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național. Dintre cele mai importante obiective turistice ale comunei se pot aminti ansamblul arhitectural rural din Zăbrani din secolul al IX-lea, biserica romano- catolică din centrul localității Neudorf (1771), cavoul arhiducesei Maria Ana Ferdinanda de Habsburg din Neudorf (1809) cu un monument funerar ridicat în anul 1841 și nu în ultimul rând muzeul memorial Adam Müller Guttenbrun- personalitate marcantă a literaturii germane. 

  Pe locul unde se afla astazi biserica avand hramul "Sfantul Mucenic Dimitrie, a existat o veche biserica de lemn, construita in anul 1770 si a fost zugravita de zugravul Oprea din Lipova - dupa cum reiese dintr-o veche inscriptie.